Otelul inoxidabil este un material folosit pe scara larga in industrie datorita proprietatilor fizice pe care le poseda. Fiind format dintr-un aliaj de otel si diferite metale speciale, cum ar fi Crom, Nichel sau Mangan, INOX-ul are o rezistenta ridicata la coroziune, fiind un material ideal pentru o multime de produse si aplicatii: infrastructuri complexe de tevi si conducte, fitinguri pentru conducte, tevi si furtunuri, rezervoare si cazi alimentare, dulapuri si incuietori cu chei, suruburi si piulite, folosite cu precadere la nivel industrial.
Sablarea peretilor interiori ai conductelor permite o parcurgere lina si rapida a lichidelor si gazelor prin conducte, crescand astfel eficienta si operativitatea acestora. Exista studii de profil care arata ca peretii interiori ai conductelor afectati de rugina si coroziune au o capacitate mai mica de transport decat peretii intretinuti prin operatiuni de sablare. Chiar si o crestere redusa a operativitatii conductelor se transpune prin cresterea cifrelor financiare si a profitabilitatii unei companii.
Adaosul de Crom care se gaseste in INOX formeaza, impreuna cu Oxigenul din aer, o pelicula de Oxid de crom care protejeaza otelul de actiunea negativa a factorilor climaterici: rugina si coroziune. In cazul in care elementele de INOX nu sunt curatate periodic, fiind acoperite cu diverse depuneri de impuritati si mizerie, procesul de oxidare nu mai are loc, iar otelul incepe sa rugineasca si sa corodeze. In lucrarea sa „Now is the time”, George F. Hays, PE, Director General al Organizatiei Mondiale a Coroziunii (World Corrosion Organization), estimeaza ca, la nivel global, coroziunea are un cost anual de aproximativ 2,2 miliarde de dolari, care reprezinta aproape 3% din Produsul Intern Brut global. Cu toate acestea, mai multe studii de specialitate arata ca, aceste costuri pot fi reduse cu pana la 30%, daca exista un management al coroziunii si actiuni concrete de intretinere si curatare periodica.
Sablarea are un rol decisiv in curatarea si mentinerea proprietatilor elementelor de INOX. Se folosesc materiale de sablare speciale, care nu contamineaza feros suprafetele, cum ar fi: granat rosu, oxidul de aluminiu alb sau maro (electrocorindon).
Roca minerala de almandin, granatul rosu este foarte stabil din punct de vedere chimic si nu impregneaza suprafetele sablate. Este un material cu duritatea ridicata (8 pe scara Mohs), care nu produce praf semnificativ. Este un material non-toxic (continut de Silicati <0,1%), ecologic si foarte eficient in sablarea si curatarea elementelor de INOX. Sablarea cu granat asigura o curatare fara contaminare feroasa a suprafetelor de INOX si o pregatire superioara a suprafetelor in vederea tratamentelor anticorozive ulterioare. Granatul poate fi folosit atat in sablarea umeda, cat si in sablarea uscata. Totodata, granatul se foloseste la taierea si imprimarea INOX-ului cu ajutorul masinilor de taiat cu jet. Țevile si conductele de otel inoxidabil din industria de petrol si gaze sunt intretinute eficient si economic prin sablarea cu granat. Totodata, granatul se foloseste in industria alimentara pentru sablarea rezervoarelor de aluminiu, cazilor de INOX, dar si in spitale si diverse intreprinderi: statii de epurare a apei, trasee de apa.
Oxidul de aluminiu alb sau maro (electrocorindon maro sau alb) este un material de sablare foarte pur, cu o duritate ridicata (9 pe scara Mohs) care nu impregneaza suprafetele sablate. Asigura o sablare rapida si agresiva, fiind folosit cu precadere in camerele de sablare, datorita posibilitatii de reutilizare multipla. Acest abraziv este produs din corindon artificial prin procese de fuziune. Particulele de oxid de aluminiu sunt extrem de dure si ascutite, avand viteze mari de taiere si curatare. Fiind un material ecologic, este folosit cu succes in sablarea elementelor de INOX in industria navala, petrol si gaze, alimentara, precum si in alte intreprinderi, mai ales pentru infrastructuri de tevi si conducte, bazine alimentare si rezervoare, cazi de INOX.
Costul total al sablarii unei suprafete este obtinut prin insumarea costurilor legate de achizitia de material, a costurilor de neutralizare deseuri, precum si a costurilor privind manopera si echipamentele folosite in proces. Imparte aceasta suma la viteza de sablare (numarul de metri patrati sablati intr-o ora) si vei obtine costul real de sablare. Spre deosebire de alte materiale, costul real de sablare cu granat si electrocorindon este mult mai scazut fata de alte materiale de sablare (nisip de sablare, zgura) datorita unei viteze ridicate de sablare a materialelor si datorita eficientei materialului de sablare care permite un consum semnificativ mai mic de material. Un cost mai mic de material de sablare implica, totodata, si un cost mai scazut cu neutralizarea deseurilor, ridicand productivitatea intregului proces de sablare.